0
0 0
0
Parerea vizitatorului Asociatia Sf. Vincentiu de Paul Revista Parohiei Localitatea Tg. Frumos Evenimente locale Istoricul Parohiei Activitati saptamanele Pagina de start Orașul Târgu Frumos

Harta judetului Iasi

Date statistice
- populația: 13.567 locuitori (6.929 m., 6.638 f.)
- suprafața 3,87 km2,
- densitatea populației 3,568 loc/km2.
- stație CFR inaugurată la 01.06.1870

Scurt istoric
Orașul este situat în partea de est a României, la jumătatea drumului ce leagă localitățile Iași și Roman. Situat în Câmpia Jijiei Inferioare, la 100 m altitudine, pe stânga râului Bahlueț, la confluența lui cu pârâiașul Jora, la 45 km Vest de municipiul Iași.

Vedere generalaSituat la o răscruce de importante de drumuri vechi comerciale, din fața Șeii Ruginoasa - Strunga, care făcea legătura dintre văile Siretului și Prutului, orașul Tg. Frumos a fost atestat ca târg din anul 1448.
În jurul târgului au fost descoperite urme arheologice din perioadele neolitică, a fierului, migrații și feudalism.

Cadrul natural din zona orașului aparține morfologic unei terase
de 10-20 m altitudine relativă a Bahluiețului ce urcă la 30 m spre țîtîna sa.
Orașul ocupă și o parte din șesul acestui râu format din aluviuni grosiere și nisipuri. Solurile sunt cernoziomuri, iar pe șesuri domină cele aluviale și lăcoviștile.

Centru orasului Dimitrie Cantemir îl prezintă ca "un târgușor destul de frumos, cu un palat domnesc de piatră". În lucrarea sa "O regiune de vie circulație - poarta Târgu Frumos", geograful Victor Tufescu arăta că acest târg ar fi fost fondat cam între anii 1433-1444, pe vremea domniilor lui Ștefan și Iliaș, fii lui Alexandru cel Bun.
Târgu Frumos a fost capitală a ținutului (dispărut) Cîrligătura (1426-1834) una din capitalele Moldovei cu reședință de curte domnească.
Numele său pare a fi legat mai mult de mediul înconjurător decât de aspectul urban inițial.

Parcul central Târgu Frumos a fost reședință domnească temporară a lui Ștefan cel Mare. Năvălirea tătărească din 1512, precum și incursiunile poloneze din vremea lui Constantin Cantemir au pricinuit o adevărată istovire a centrului orășenesc. În anul 1763, domnitorul Grigore Calimah, vrând să pună acest târg iarăși pe picioare, acordă o serie de avantaje celor care se stabilesc aici, astfel că orașul începe din nou să se dezvolte, dar noua lui viață nu mai are nimic în comun cu ceea ce fusese odinioară.
În perioada feudală, poziția sa geografică la "drumul mare" i-a adus pe lângă etape de prosperitate și declinuri provocate de jafuri și incendii.

Casa de cultura Acum este fragmentat în "Târgul Vechi" (Siliștea), lângă reședința domnească și "Târgul Nou", spre râul Bahluieț, în partea de jos, fiecare din ele cu iarmaroace deosebite.

În epoca capitalistă și prin reconstrucția căii ferate, apar câteva unități mici industriale, populația sporindu-și numărul. În anul 1900, populația era abia de 4.654 loc., având o slabă creștere până în 1930 când ajunge la 4.999 loc.

Monumentul eroilorO creștere ceva mai ridicată se observă după al doilea război mondial, când după distrugerile provocate de război (în proporție de 60%), avea 4.665 loc., iar în 1977 avea 7.245 loc. Din anul 1950 devine centru de raion, funcție pe care o îndeplinește până în anul 1960.

În anul 1958 devine oraș cu funcția politico-administrativă de centru comunal cu 11 sate în subordine, înglobând satul Jora la oraș. Toate dotările social-culturale s-au concentrat astăzi în centrul orașului, care s-a reconstruit după 1945.

Primăria orasului Tg. Frumos În perioada comunistă orașul a căpătat o dezvoltare economică, beneficiind de unități industriale: Fabrica de stofe tricotate, Fabrica de încălțăminte, Fabrica de pâine și altele. Blocurile de locuințe construite însumează peste 2.000 de apartamente.

Orașul posedă un liceu teoretic, două școli de patru ani, și una de opt ani.
Sectorul sanitar este dotat cu un spital, o policlinică, un dispensar TBC și două farmacii. Există un cămin cultural, bibliotecă, cinematograf și un hotel.

Târgu Frumos este un nod de circulație destul de important. Calea ferată construită în anul 1871 leagă orașul de municipiul Iași și de Pașcani, iar șoselele modernizate de Botoșani, Bacău, Pașcani, Ștefănești.

Biserica Sf. Parascheva Ca elemente de interes turistic cultural sunt de consemnat:
- locul de naștere al criticului Garabet Ibrăileanu (1871-1936)
- locul de naștere al poetului Theodor Neculuță (1859-1904).
- biserica "Sf. Cuvioasa Parascheva", ctitorie din anii 1538-1541 a lui Petru Rareș, cu unele transformări din 1814 și reparații din 1926 și pictată în 1906.
- biserica "Coborârea Duhului Sfânt" (1593?, reclădită în anii 1853-1856)
- biserica "Sf. Nicolae" (1801, cu transformări în 1848).

Date preluate din:
Alexandru Obreja, Dicționarul geografic al județului Iași, Ed. Junimea, 1979
Județele patriei. Iași - Monografie, Ed. Sport-Turism, București, 1980

0 0
Copyright 2005-2016 - Parohia Romano-Catolică Tg. Frumos